Odo:
50.493 km
Știți bancul cu testul pisicii?
Vin cei de la Peugeot cu ultimul model. Comisia:
– Ati facut testul cu pisica?
– Nu, cum testul cu pisica?
– Nu-i nimic, il facem acum. Bagam o pisica inauntru…
Dupa doua zile pisica moare, nu mai avea aer. Intr-adevar este ermetica.
Vine ultimul model de BMW. Comisia:
– Ati facut testul cu pisica?
– Nu, cum se face acest test?
– Bagam o pisica inauntru…
Dupa o zi pisica moare. Nu mai avea aer. Este intr-adevar cea mai ermetica masina.
Vin si cei de la Nissan, cu noul model Qashqai. Comisia:
– Ati facut testul cu pisica?
– Da!
– Si cum l-ati facut?
– Pai am bagat pisica inauntru si pe unde scotea capul, chituiam…
Am găsit pe unde scoate capul pisica.
Fu o iarnă în care unele drumuri s-au lăsat cu grave înjurături la adresa tuturor neamurilor japonezilor și britanicilor din cauza curenților reci care apăreau de peste tot și de nicăieri și care-mi băteau ori în frunte, ori în urechea și umărul stâng, ori în mâini/degete pe volan (uneori părea că iese frig din coloana de direcție), ori la genunchi. La câteva drumuri cu temperaturi exterioare de -8 - -10 grade mi-a înghețat umărul stâng atât de tare că mă durea și trebuia să fac pauze de încălzire. Și câteva mii de km am mers cu fulare, eșarfe și cârpe înghesuite pe la parbriz, geamuri, uși, ca în comunism când băgai preșul sub ușă la balcon. Cine mă vedea pe stradă probabil zicea că-s nebun.
Și n-am găsit nimic, nicio sursă exactă. Am încercat cu fum de bețișoare parfumate, pungi și folii agățate peste tot, doar-doar oi găsi pe unde bate curentul. Parcă pur și simplu venea curent de peste tot, suficient de slab cât să nu fii sigur, dar suficient de tare cât toți curenții să se concentreze fix în diverse părți ale șoferului.
Am fost la un pas de buy-back, deja căutam oferte.
Într-o frumoasă zi de februarie, pe la Roman, unde am ajuns cu genunchii înghețați de (curenți) fantome, am avut mirobolanta idee, venită din observația că inclusiv prin gurile de ventilație intră curent sesizabil mai tare la viteză mare (singura mașină la care am sesizat asta): am obturat admisia de aer
Și brusc, minune, nema curent în mașină.
Vreo 2 săptămâni (vreo 1500-2000km) am mers liniștit.
Apoi, folosind un telefon pe post de endoscop fără fir (”IP Webcam” se cheamă aplicația, dacă e cineva interesat), am verificat admisia de aer și pe-afară, și înăuntru (în torpedou). Admisia în sine pare ok, robustă, într-o singură bucată (fără îmbinări), și fixă. Dar contactul între admisie și caroserie e cel puțin Îndoielnic.
Accesul la admisie e pe sub grilajul de plastic de sub capotă, prins în vreo 8 cleme ușor de scos, apoi se trage din parbriz. Dar pentru îndepărtare completă trebuie scoase brațele ștergătoarelor și deconectate furtunurile de lichid de parbriz, ceea ce n-am vrut să fac, așa că doar am ridicat cât s-a putut grilajul și am lucrat pe-acolo. Dar înseamnă 0 posibilitate de testare a teoriei - aș fi vrut să pun ceva ventilator mare fix în admisie pe-afară să pot testa ideile pe loc, în parcare, că-n mers e dificil. Dar dacă nu am putut îndepărta grilajul... testarea a picat, am mers doar pe teorii.
Revenind, mie-mi pare că admisia nu face contact cu caroseria, pare ”crăcănată”. N-am vrut să bag ceva să testez (nici măcar un deget), că izolația aia se deformează ușor și nu-și revine la forma inițială.
Mai mult de probă și din lipsă de alte idei, am ”izolat” tot cu bandă de mascare. Nu e cea mai profi ”lucrare”, dar lucram pe nevăzute, pe simțite cu mâna în gaură.
Au trecut vreo 5000 km de-atunci, și se ține bine. Curentul e rezolvat cam 80%, la temperaturi scăzute (-7 grade, ca weekendul trecut) parcă-parcă mai bate ceva la genunchiul stâng.
Nu știu dacă s-a mai desprins banda aia (că nu e tocmai un bun etanșant), sau dacă pisica scoate capul și prin altă parte (coloană de direcție, alte găuri pentru cabluri sau altceva).
Climatizarea tot prost merge
Dar măcar o mai reglezi (de 10 ori pe oră), o mai închizi, mai schimbi direcția, mai ai ce-i face. Ori e proastă din naștere, ori ce mici curenți mai sunt îi derutează senzorii ambientali (care-s în spatele bordului, nu în față cu acces direct din habitaclu...).
Tehnologia și măiestria japoneză continuă să șocheze.
====
P.S.: Am avut o nouă eroare de airbag, tot în Galați, la
49.444 km și o eroare de sistem hibrid la
44.832 km. Ambele au dispărut de la sine, la reprezentanță au fost complet nepăsători, că
așa mai fac ele, mergi și-i trece.
O duduie de la recepție din Brașov voia să mă programeze după 3 săptămâni la tester, și zicea să circul liniștit cu mașina (deși manualul spune să nu). La întrebarea ”ce fac dacă rămân pe undeva” mi-a zis liniștită ”sunați la Dacia Asistență”.
Mustesc de încredere japonezele astea. Și mă întreba cineva dacă mai cumpăr Nissan...
