Anul acesta concediul ni l-am ocupat cu o iesire de 2 saptamani in Italia si Franta. Iata cum a decurs vacanta noastra:
26 - 27 iulie 2008, Romania - Ungaria - Austria - Italia
In dimineata zilei de 26 iulie 2008 la ora 6 ieseam din Bucuresti si intram pe A1 iar la ora 7 seara, adica ora locala 6 ne cazam la Paprika, in imediata apropiere a granitei cu Austria. Cazare decenta si un mic dejun bogat. In total in prima zi am facut 990 km.
A doua zi de dimineata dupa ce am profitat de micul dejun variat am continuat drumul pana in apropiere de Milano. La 10 plecam de la Paprika iar la 8 seara eram la destinatie, la circa 40 km sud de Milano, in conditiile in care chiar nu am alergat!
Impresii: cum iesi din Romania e alta lume, incepe civilizatia care totusi se desavarseste cu adevarat in abia in Austria.
Preturile la combustibil MARI! 1.3 Euro per litru benzina in HU si AU iar in IT 1.55 Euro per litru. In IT taxele de autostrada pana acum au fost 11.6 Euro plus 16.4 euro de la intrare pana la destinatia de langa Milano.
28 iulie 2008, Milano, Italia
Ziua de 28 iulie, a treia a excursiei noastre, am rezervat-o in totalitate orasului Milano - si a meritat!
Venind dupa doua zile de drum ne-am rezervat luxul de a ne indrepta spre Milano abia pe la pranz. Km au trecut repede, taxa de autostrada de 3 euro nu ne-a speriat de loc si iata-ne in Milano!
Prima dintre destinatii a fost San Siro. Nu este chiar un obiectiv turistic pentru cei ce nu sunt pasionati de fotbal insa pentru mine a fost ceva inedit. L-am vizitat primul pentru ca nu am stat mai mult de 5 minute, suficiente pentru cateva poze si apoi ne-am indreptat spre adevaratele obiective.
Si a aparut si prima problema...parcarea...daca la San Siro a fost usor, in centru nu este. Am gasit totsui o parcare insa 5 euro pe ora este enorm pentru salariul meu asa ca am continuat cautarea, si cum cine cauta gaseste peste cam 30 de minute eram parcati in imediata apropiere a castelului Sforzesco, pentru 1.5 Euro pe ora.
Am vizitat Domul din Milano, unde intrarea este libera, se plateste doar daca vrei sa intri in anumite incaperi. Noi am platit un euro de persoana pentru a vedea comorile Domului. Nu este voie sa intri imbracat cu pantaloni sau fuste foarte scurte, bluze fara umeri, spate gol, etc. Oricine incerca era refuzat politicos dar ferm! De asemenea erai anuntat ca nu este voie sa pozezi cu bliz, dar toata lumea o facea.
Impresionant, mi-a placut si m-a mai calmat dupa cautarea oarba a unui loc de parcare.
Pe urma am intrat in Galeriile Viitorio Emanuele II. Arhitectura frumoasa, pardosea la fel si plin de magazine de firma cu preturi pe masura.
Am cautat in zadar Scala, insa in cele din urma setea ne-a doborat si a trebuit sa ne oprim din cautari si sa ne hidratam cu un suc si o apa.
Lasand Scala pentru urmatoarea noastra vizita, am ales sa mergem la Castelul Sforzesco. Din nou gratuit, curat, linistit, oameni pe iarba la odihna, parca simteai ca te alaturi si tu involuntar starii lor de spirit. In spatele castelului am descoperit un parc care era in ton cu castelul. Curat si linistit, iar in centru era un lac de toata frumusetea, micut si plin de peste, rate, gainuse si porumbei pe margine. In acest parc am vazut si telefoane de SOS asemenea celor de pe autostrazi, pe care oricine, in caz de nevoie le poate folosi pentru a cere ajutorul autoritatilor.
De altfel politia era la tot pasul, atat cea comunitara cat si carabinierii. Se legau doar de lucruri cu adevarat importante si iti confereau o siguranta aparte prin atitudinea lor. La un moment dat faceam o poza iar masina lor, daca ar fi trecut, ar fi intrat in cadru. Dar nu a trecut, a oprit, a facut semn sa ne vedem linistiti de poza si abia apoi si-a continuat drumul! Pentru politisti ca astia sa tot ai respect! Cu toata vigilenta lor insa nu reuseau sa deranjeze din activitate pe vanzatorii de genti de firma "real fake" de cea mai buna calitate. Nu stiu cum faceau insa in momentul in care trecea polizia nu era nici unul insa la 10 minute nu mai aveai loc de ei.
In centrul orasului am mancat o pizza imensa si buna pentru 10 euro.
Spre seara ne-am intors la "baza" noastra, nu ne-am luptat cu traficul din Milano caci nu exista sau daca exista noi nu am dat de el, am platit inca 3 euro taxa de autostrada iar in ziua urmatoare am mers la Genova!
29 iulie 2008, Genova, Italia
Drumul pana la Genova nu a durat mai mult de o ora si ne-a costat 6.6 E taxa de autostrada. Inca de la intrare Genova m-a impresionat. Este un oras inconjurat de castele, plin de cladiri vechi si de istorie. Doar este orasul lui Cristofor Columb.
Destinatia noastra principala a fost Portul Vechi. Aici am urcat pe o nava ancorata permanent dar odinioara supusa la grele incercari pe mare contra sumei de 5 euro. Tunurile vechi au fost atractia corabiei, pe care am petrecut mai bine de o ora.
Am intrat la Acvariul din Genova, 16 E de persoana. Specii multe si diverse, atractiile principale pentru mine au fost delfinii si pinguinii. Am urmarit si un film 3D despre rechini, foarte frumos insa incomparabil mai slab decat ce aveam sa vedem la Gardaland. La acvariu insa filmul era documentar educativ iar la Gardaland avea sa fie pura distractie. In Acvariu am petrecut 3 ore si mai bine extrem de interesante si captivante.
La iesirea din acvariu am ales ca pentru 2.5 euro de persoana (in loc de 3 cat era biletul intreg caci am beneficiat de o reducere din cauza faptului ca aveam biletul de la acvariu) sa ne urcam in liftul panoramic ce ofera o vedere completa asupra Genovei cat si spre largul marii.
Dupa ce am vizitat cele de mai sus si am platit parcarea pe care am gasit-o chiar in fata corabiei, in port, in valoare de 8.5 euro am mers cam 30 de km pe celebra Via Aurelia., cea mai lunga strada statala, pana la Santa Margherita Ligure, unde ne-am prajit la soare si ne-am bagat in apa pentru 2 ore. Parcare chiar in port, pentru 1.5 E/ora.
Genova si zona sa limitrofa este patria scuterelor! Nicaieri in Italia nu am vazut pana acum mai multe. Toata lumea are unul! Tineri, batrani, fete in fuste sau rochii, pantofi cu toc si geanta la picioare. Soferii locali sunt obijnuiti cu modul lor de a se baga pe peste tot, fie ca au loc sau nu. Sunt in general protejati in trafic, spre deosebire de Romania. Nu am putut sa nu ma gandesc ce trafic ar fi fost daca in loc de fiecare scuter ar fi fost o masina...
30 iulie 2008, Torino, Italia
Astazi ne-am permis sa dormim mai mult, asa ca am parcurs scurtul drum pana la Torino pe la pranz. Taxa de autostrada 5.6 E dus, similar la intors.
Torino mi-a placut inca de la inceput. Fata de Milano este un oras mai aerisit, mai linistit iar scuterele intalnite le-am putut numara pe degete. Parcari libere (cu plata) erau la tot pasul!
Am vizitat Muzeul Egiptean, 7.5 E intrarea, ne-am plimbat un pic prin oras si ne-am intors. Sincer imi pare rau ca nu am putut dedica mai mult timp acestui oras care pe mine m-a incantat!
31 iulie 2008, Gardaland, Italia
Dupa 220 km condusi, 8.6 E taxa de autostrada si 30 E biletul de intrare achizitionat cu o zi inainte dintr-un mare magazin Italian si 5 E parcarea pentru toata ziua, iata-ne la Gardaland!
A fost una dintre cele mai interesante zile, ne-am dat in Blue Tornado si am coborat din el cu senzatia ciudata in stomac si ameteala corespunzatoare, in atractiile pe apa, in pasarile zburataore ce ne-au ametit definitiv, in cescute, caluti, ne-am facut poze in ipostaze de cowboy, indieni, prizoniei, regi, printi si printese - dupa caz - iar atractia care mi-a placut cel mai mult a fost rollercosterul Mammut, atractie noua pentru 2008 si cu siguranta cea mai aglomerata din tot parcul.
Ne-a placut foarte mult si modul in care este amenajat parcul, cu toalete la tot pasul, locuri din care poti sa iti cumperi constant de baut, zeci de magazine cu suveniruri specifice temei fiecarei atractii si poze in cele mai haioasa ipostaze din atractii ca de exemplul cu capul in jos in Blue Tornado.
Tot aici am intrat si intr-un cinematograf 3D similar cu cel vazut in Acvariul din Genova insa net superior. Scaunele te zdruncinau, ventilatoarele creau atmosfera si cand era cazul erai stropit cu vapori de apa. Per total o atmosfera incantatoare. La final, toata lumea returna ochelarii speciali primiti la intrare.
Parcul este deschis in plin sezon pana la miezul noptii insa noi, cu parere de rau, a trebuit sa plecam pe la 10, avand in fata 2 ore de condus pana la destinatie.
Impresia despre Gardaland este una extrem de pozitiva, as reveni oricand cu placere insa sunt convins ca o zi nu este suficienta pentru a te delecta din plin cu tot ceea ce are de oferit parcul.
1 august 2008, Serravalle, Italia
Franti dupa experianta Gardaland am ales o zi de relaxare si linisite iar pe seara am mers la Serravalle unde am gasit un outlet ideal pentru a ne calma pofta de cumparaturi. Totul mai ieftin decat in oricare magazin de firma din Romania.
Relaxarea a venit la fix, caci a doua zi am plecat la Roma!
2 august 2008, Pisa si Roma, Italia - Vatican City, Vatican
La ora 5 si jumatete eram in masina si goneam (incet!) spre Roma. Dar mai intai am facut un popas la Pisa, la Campo dei Miracolim unde am avut norocul sa ajungem relativ devreme si pentru 12 Euro am urcat in celebrul Turn. O experiente deosebita si de neuitat! Ne-am facut poze impingand si sprijinind turnul, ne-am plimbat pe aleile cu iarba frumos tunsa, am cumparat suveniruri care sa ne aminteasca de acest loc minunat si apoi ne-am continuat drumul spre Roma, unde am ajuns un pic dupa pranz.
Am vizital Colloseumul (11 E) una dintre cele semnificative expereiente ale calatoriei de pana acum, am vazut Forul, ne-am facut poze langa Columna lui Traian, la Quirinal, am aruncat un banut in Fontana di Trevi si pe seara am mers in Piata San Pietra, loc care parca te indeamna la spiritualitate! Arhitectura deosebita, lumini ce o puneau in evidenta, si parerea de rau ca nu am putu vizita interiorul Basicilii San Pietro, fiind prea tarziu.
Desi planul era sa ramaneam la Roma peste noapte am decis sa pornim inapoi incantati ca am reusit sa vedem macar o particica din marea citadela Roma.
Trebuie sa spun ca prima impresie a fost cat se poate de neplacuta...pe soseaua de centura a Romei era plin de fete ce vindeau ce au ele mai de pret, orasul este murdar, strazile in zona centrala sunt in lucru, drumurile sunt in mare parte pietruite si deformate iar acolo unde este asfalt, desi nu sunt gropi sunt denivelari. Cu toate astea am reusit sa captam esenta Romei si istoria sa de milenii. Capitale Italiei insa este murdara si pe alocuri decadeta insa Roma istorica este frumoasa si asa va ramane cat va fi in picioare!
3 august 2008, Raul Po, Italia
Frumusetile Romei ne-au incantat dar ne-au si epuizat! A doua zi ne-am trezit spre pranz si la insistentele gazdelor noastre am mers la pescuit, pe una din baltile de langa raul Po.
Desi nu sunt cat de putin pasionat de aceasta activitate trebuie sa spun ca peisajul in zona este foarte frumoas, pestele se vede cum se plimba in apa, druml bun si mai ales liniste! Am inteles insa ca locul ar fi frecventat de romanii din zona pentru gratere si ca uneori manelele cant si gunoaiele se arunca prin tufisuri! Acum este insa sezonul vacantelor si am avut norocul sa nu avem nici un fel de companie!
5 august 2008, San Remo, Italia - Monte Carlo si Monaco - Monaco, Saint Tropez, Franta
Dupa evenimentele din weekend luni ne-am odihnit iar marti am plecat spre Franta. Am mers pe Autostrada dei Trafori si apoi de la Genova pe Autostrada dei Fiori (numita asa datorita florilor ce cresc intre cele doua sensuri) pana la San Remo unde am iesit pentru a putea admira mai bine coasta. In San Remo am ajuns destul de devreme insa am prins aglomeratie, probabil ca era ora de plecat catre servici. Din san Remo am mers pe Via Aurelia catre Ventimiglia cu intentia de a intra in Franta pe la Menton. Nu stiu daca a fost vina GPS-ului sau a mea insa am ajuns intr-o zona muntoasa, am trecut de Airole si am intrat in Franta dupa Olivetta. Drumul este foarte frumos si ma bucur ca am ajuns pe el. Seamana cu Transfagarasanul nostru insa este mult mai scurt, mai ingust (practic doua masini in unele zone nu pot trece impreuna) si mult mai bun. Dupa ce am coborat din munti am intrat pe autostrada La Provencale pana la Monte Carlo si Monaco. Sectiunea respectiva este fara taxa. Drumul ce leaga La Provencale de cele doua orase este fermecator, ceva in genul filmelor cu James Bond din anii '70, vedere superba catre larg si puzderie de Ferrari, Bentley si Porche. De altfel singurele reprezentante auto pe care le-am vazut in Monaco si Monte Carlo erau firme de lux, la fel ca si celelalte magazine. In Monte Carlo in zona centrala la un Agip benzina era aproape 1.7 E/litru. Paradoxal insa noi am alimentat cel mai ieftin in excursia de pana acum la periferia orasului, la un Shell, cu 1.44 E/litru. Pentru a ne plimba prin portul din Monte Carlo am parcat intr-o parcare subterana iar la intoarcere cand am vrut sa platesc automatul nu vroia sa imi ia bani! Prima ora de parcare e gratuita!
Monte Carlo si Monaco foarte frumoase, pline de lux, vase de croaziera, iahturi, plaje curate si apa limpede. Sincer intr-o astfel de atmosfera este imposibil sa nu iti schimbi perspectiva asupra vietii. Dupa cum discutam in masina, cei suficient de norocosi sa posede o casa in zona cu vedere catre mare cu siguranta traiesc cu 10 ani mai mult!
Incantati de cele vazute ne-am continuat calatoria. Desi initial vroiam sa vedem si Nice, Antibes si Cannes am intrat direct pe autostrada de pe care am iesit tocmai la Saint Tropez. Trebuie sa spun ca modul de plata al autostrazilor la francezi difera de cel al italienilor. In primele doua statii de taxare a trebuit sa aruncam cativa euro intr-un cos care numara monedele si apoi ridica bariere. Toate bune si frumoase numai ca eu nu am vazut nici un loc din care sa poti procura maruntis, in caz ca nu ai. Abia la a treia statie am luat bilet.
Din La Provencale pana la Saint Tropez sunt aproximativ 35 de km, cu trecere prin Sainte Maxime. Se lucra pe o portiune de circa 20 de km insa asta nu ingreuna traficul care devene dificil abia din Sainte Maxime pentru ca apoi sa se circule bara la bara pana la Sainte Tropez, unde am parcat in Parc des Lices, cea din zona portului fiind plina, lucru aratat pe indicatoarele de la intrarea in statiune.
Ne-am plimbat pe stradute, prin port, am fotografiat barcile, ne-am minunat de puzderia de masini de lux si am parcurs in circa o ora drumul inapoi pana la autostrada. Odata pe ea ne-am intors direct in Italia, cu inca vreo doua opriri pentru dezmortire. Din cauza ca pe drum s-a intunecat am avut ocazia sa vedem partea italiana de coasta sub lumina noptii. Ceva unic, pacat ca pozele facute din masina la peste 100 km/ora nu au iesit asa cum ne doream.
A doua zi a urmat odihna!
7 august 2008, Genova, Chiavari, Portofino, Italia
Pentru ca in prima noastra excursie la Genova nu am reusit sa vedem casa lui Cristofor Columb cu ocazia planuitei zi la plaja in Chiavari ne-am oprit inca odata la Genova. Pentru ca seara de dinainte cautasem pe net adresa GPS-ul ne-a dus la fix. Am parcat intr-o parcare acoperita si foarte ingusta si am gasit imediat casa, de fapt o cladire mica intre altele inalte si nespectaculoasa in afara faptului ca a fost candva ocupata de descoperitorul Lumii Noi. Ne-am pozat, am admirat, ne-am strecurat printr-o parcare cu sute de scutere (nu mai vazusem asa ceva pana atunci!) si ne-am continuat drumul spre plaja mult asteptata.
La Chiavari am avut surpriza placuta de a gasi o parcare acoperita in imediata apropiere a plajei. Apa tocmai buna insa de departe incomparabil mai putin clara fata de ce am vazut in Franta. Mucuri de tigara pe plaja.
Dupa plaja ne-am intors spre Milano cu un ocol de circa 20 de km pentru a vedea Portofino unde (se spune) o sticla de apa minerala costa 10 E. Am gasit o apa curata ca lacrima plina de ambarcatiuni de toate felurile si marimile si o sosea de acces din ce in ce mai ingusta dupa Santa Margherita Ligure.
Sambata urma plecarea asa ca vineri ne-am odihnit, am facut bagajele si in general ne-am relaxat cum am stiut noi mai bine.
9 august 2008, Venezia, Italia - Austria
La ora 6 dimineata am plecat spre tara insa drumul pe care il speram cursiv s-a dovedit a fi un adevarat blocaj european, care in partea Italiana s-a datorat si unui accident oribil produs pe A4 cu o zi inainte de plecarea noastra si in care nu mai putin de 7 oameni si-au pierdut viata!
Trebuie sa spun inca de la inceput ca am avut norocul de a ne intoarce doua masini fata de plecare, cand am fost singur, lucru ce a usurat excursia. Am facut cu schimbul in fata, ne-am semnalizat unul altuia posibilitatea depasirilor, am folosit avariile pentru a anunta blocajele din fata si am descoperit ca este usor de condus cu un "iepure" in fata!
Aglomeratia a inceput la 20 de km de Venezia, unde am decis sa iesim pe statele, pe o iesire noua pe care GPS-ul nu o stia insa odata ajunsi pe statala ne-a dus cu brio la venezia.
Aici am ales sa parcam intr-o curte semnalizata ca fiind parcare, 9 E/primele doua ore, fara posibilitatea de a plati mai putin in cazul in care pleci mai repede. Am observat inca doua parcari mai mari, Tronchetto - care era prea departe de canale pentru unii ca noi, care nu vroiau sa se urce pe vaporase si inca una la care insa era o coada pentru intrare de cateva zeci de masini. Trebuie sa spun ca in Venezia este obligatoriu sa lasi masina in parcare deschisa si cheile in contact sau celui aflat la intrarea parcarii, din cauza unor reglementari locale referitaore la siguranta la incendiu. Ni s-a explicat asta inca
de la intrarea in parcare.
Din cauza ca ne grabeam spre tara excursia in Venezia nu a durat mult, practic abia am intrat un pic in oras, am admirat canalele, cladirile, gondolele si am lasat piata San Marco pentru data urmatoare.
Din Venezia am continuat prin aglomeratia bara la bara si blocaje pana la bifurcatia A2 cu A23, adica aproximativ 80 km. De acolo pana la Villach in Austria si apoi pana la Eisenstadt am circulat bine. La Wiener am iesit de pe autobahn si am mers pe Burgenland Bundestrasse pana la Neusiedl am See. Pe aceasta portiune am fost opriti de politia austriaca, extrem de amabila (evident aveam totul in regula), am fost intrebat daca am consumat bauturi alcoolice, am raspun ca nu si nu am fost testat in acest sens, am intrebat daca urmam drumul corect catre granita cu Ungaria si ni s-a confirmat iar apoi am fost informati cu politete ca trebuie sa asteptam cam doua oare in zona fostei vami unde este "stau" datorita numarului mare de masini. Am observat la o masina din urma noastra ca ii controlau vigneta, desi nu era autostrada. O fi fost ceva ce poate noi nu am inteles in discutia lor...
Am intrat pe Budapesta-Vienna si ne-am continuat drumul spre granita Ungara cu gandul de a dormi cateva ore in ultimul resthaus inainte de vama. Cu cativa km inainte au inceput semnele de STAU si cu cateva sute de metri inainte de intrarea in resthaus ne-am blocat iar. Am asteptat circa 15 minute pentru a intra in locaul de repaus datorita cozilor formate la intrare iar odata intrati am parcat in zona rezervata TIR-urilor (restul era plin) si am dormit cam 2 ore si jumatate inconjurati de iepurii de camp care ajungeau pana si in zona benzinariei.
10 august 2008, IN SFARSIT SPRE ACASA!
La 5:30 de dimineata ne-am trezit si dupa necesarele cafele ne-am continuat drumul. Cozile din vama se mai rarisera insa tot am stat 20 de minute pana sa trecem. Nu exista nici un fel de control, intarzierile se datorau lucrarilor la carosabil in partea ungara a autostrazii, traficul fiind restrictionat pe o banda.
Au urmat doua accidente minore pe M1 si M5 care ne-au intarziat, cozi in Szeged care ne-au intarziat insa mai putin datorita unui localnic ce isi plimba cainele si ne-a indemnat in limba romana sa o luam pe o strada indicata de el si am ajuns in capul coloanei, 3 ore de stat in vama Nadlac pentru a se uita 5 secunde la pasapoartele noastre, radare dupa radare in Romania, mici pe Dealul Negru, bucurie ca avem centura la Pitesti si putem evita orasul si in sfarsit, cu ajutorul Celui de SUs, la ora 2:30 luni de dimineata, dupa mai bine de 20 de ore de la plecarea din Austria, AM AJUNS ACASA!
Si la final...
Din pacate impresia marcanta este ca cu cat pleci spre vest totul devine mai civilizat si invers, cu cat revi spre est totul se schimba in rau.
Cel mai mult din tot ceea ce am vazut mi-a placut Monte Carlo si Monaco, taxele de autostrada sunt undeva la 6-7 E/100 km in Italia si Franta iar produsele din magazine sunt in general mai ieftine si mai bune ca la noi. Benzina era peste tot mai scumpa insa sa nu uitam ca puterea de cumparare este peste tot mai mare!
Am parcurs 6.000 km iar consumul mediu afisat de CB a fost de 6.6 l/100 km. Viteza media a fost de sub 70 km/ora datorita marelui blocaj de la intoarcere.
Cele mai bune autostrazi din tarile prin care am trecut mi s-au parut cele din Italia. Tot aici am gasit si traficul in care este o dezordine perfecta in sensul ca nu se semnalizeaza, toti se baga in fata ta atat in intersectii cat si pe autostrazi, nu prea se opreste la trecerile de pietoni si cand opresti se uita nesigur la tine pana faci semn sa treaca insa se asteapta sa opresti cand traverseaza prin loc nepermis si se uita urat daca nu o faci! Totul se desfasoara insa intr-o atmosfera de calm, fara claxoane si agitatie, lucru pe care nu pot spune ca l-am sesizat in Franta.
In Austria am intalnit cel mai civilizat trafic!
Impresia de final cea mai importanta este ca NICAIERI NU ESTE CA ACASA!
Poze gasiti
aici.
Numai drumuri bune tuturor!