In primul rand ce vreau ... vreau sa va aduc la cunostinta ce masini aveti ... secundar vreau niste sfaturi din partea voastra.
Sa incep deci.
Considerati-ma cel mai norocos om pe care l-ati "intalnit" vreodata, fie si virtual. Eu asa ma consider.
Am avut un ceed ... din decembrie 2007 - postam pe aici pe forum ce teste faceam ... frane de la 170, frane in curba, 200/h ... chestii de-astea.
Pana pe data de 04.11.2009 ma consideram cel mai experimentat sofer ... m-as fi simtit jignit sa-mi spuna cineva ca-i e frica cu mine la volan ... eu ... care sunt atat de prevazator, eu care ma dau de-a latul de 12 ani si-am scapat din atatea situatii ...
Pana pe 04.11.2009 ii detestam pe cei care declarau la tv dupa vreun accident ... "am prins gheata, mi-a fugit spatele", etc.
Ii consideram inferiori ... le fugise spatele pentru ca nu se dadeau de-a latul iarna - ca mine ... pentru ca nu-si dorisera sa provoace si sa invete comportamente in varii situatii.
Evident ... mie n-avea cum sa mi se intample - eu stiam sa-mi "tin" masina ... eu eram sofer complet - nu ca altii care merg 25 de ani si n-au nici un accident, si cu prima ocazie cand derapeaza dau in frane !
Am scapat de muulte in cei 12 ani de permis ... mai multe decat meritam. Am avut partea mea de tampenii si de noroc.
La un moment dat, in grupul meu, am fost numit "sofer de duminica" - pentru ca niciodata nu ma riscam (depasirile erau lucru sfant la mine : nu vad - nu ma bag).
Cumva eram cel mai echilibrat ... i-am lasat cu teribilismele lor ... inca n-a murit nici unul, dar asta nu inseamna ca au tras vreo concluzie.
Boala mea era viteza ... rar - rar de tot. Cam o data pe luna imi venea sa-i dau.
In rest 40/h si Beethoven.
Cruise.
Inainte aveam o supernova ... cand imi venea ii dadeam bordul.
Cu Ceed-ul m-am dus la 200 -
Niciodata nu mi-a trecut prin cap sa verific specificatiile pneurilor ... oi depasi, n-oi depasi datele garantate de producator ? Nu m-a interesat.
Chiar si cand am aflat ca puteam avea cauciucuri care sa explodeze la 200 nu prea mi-a pasat ... n-am realizat ce putea sa se intample.
De asemenea, niciodata inainte sa fac ceva de genul asta nu m-am gandit la cine ma asteapta acasa.
Probabil ca nici 99% din cei ce citesc nu se vor gandi si vor crede ca aberez ... cum sa se gandeasca la o mama, la o logodnica inainte de a-i da la masina?
E absurd ... "ala delireaza".
Se spune ca un om destept invata din greselile altora. Eu n-am invatat - a trebuit sa mi se intample mie ca sa inteleg.
Poate pentru 1%, aceasta intamplare va schimba ceva.
04.11.2009
In jurul orei 22:00
Aproape pustiu pe strada. Pe jos - mazga. Frig ... 3-5 grade (in jur de).
Singur in masina ... veneam de la serviciu - un hypermarket de la periferia orasului.
Fara centura ... ce rost avea ?... doar mergeam incet !
Opresc la rosu. In stanga mea - o solenza.
Plec primul (mai am din cand in cand obiceiul sa exersez o plecare eficienta si progresiva).
Plec primul asadar ... cam cu vreo 3000 de ture.
Job done - schimb 2 si-o las.
Solenza se agita din spate pe langa mine.
Eu, ca un idiot, NU-L LAS SA SE DUCA DRACU' !
Cu 2-ul fiind - o calc blana. Urca in ture - incepe sa traga.
2 blana - schimb 3 ... blana tot timpul - schimb 4 ... eram in 4 blana de ceva vreme ... estimez ca ajunsesem la minim 140/h.
Ma apropiam de solenza cam cu vreo 20/h diferenta.
Eram pe banda 1 - langa bordura. Solenta pe a doua banda.
Pana in acel moment nu "mi s-a aprins nici un bec" ... repet ca nu aveam nici o centura si ma simteam ok - nu simteam vreo primejdie.
Venind cu o diferenta de 20 km/h din spate, in momentul in care intre mine si solenta mai erau vreo 3m distanta (eu pe banda 1 - langa bordura, el pe a doua) - solenta intalneste o masina lenta pe banda lui, moment in care-mi taie brusc calea (masina din fata lui mergea probabil cu 60 km/h, estimez ca solenta venea cu 120/h din spate si-a decis sa-l depaseasca prin dreapta - taindu-mi mie calea, in conditiile in care eu veneam cu 140).
Mai departe s-a terminat in cateva secunde ... posibil sa mi se fi taiat firul, pentru ca imi pare ca-mi lipsesc franturi de imagini.
De unde pana atunci eram perfect stapan pe situatie si "fara nici un bec aprins", de atunci totul s-a succedat in fractiuni de secunda, si tot ce s-a intamplat s-a intamplat instinctiv - n-am gandit nimic :
- frana blana ... imi amintesc clar abs-ul cum mi-a batut in pedala. Nu-mi amintesc daca am tras de volan. Sunt 90% sigur ca am tras stanga ... in urmatoarele zile eram 100% ca am dat in frane si-am tras de volan consecutiv - dar nu ma "vad" si tragand de volan - deci sa zicem 90%.
- mai repede ca gandul din povestile culese de Ispirescu - a plecat de spate.
- mai departe ... iarasi nu sunt sigur ... imi lipsesc imagini ; legile fizicii imi spun ca daca tragi stanga de volan si franezi (eram si intr-o usoara curba de stanga)... iti va pleca de spate pe partea dreapta (adica spatele va tinde sa te depaseasca prin dreapta ta)
- ma "vad" luand instinctiv dreapta de volan, dar muuuuult prea lent si mult prea nepregatit fata de violenta cu care mi-a plecat imediat catre stanga.
- "zburand" cu 140 de-a latul, ajung de pe banda 1 sensul catre oras (cea mai din dreapta banda) pe contrasens - banda 1 sensul dinspre oras (cea mai din stanga banda); am traversat 4 benzi (doua dus si doua intors) + doua linii de tramvai in cam cat timp iti trebuie sa clipesti normal.
- cu vederea periferica, vad copacul (copac aflat pe trotuar - dupa banda 1 de pe contrasens) prin geamul soferului - in dreptul geamului
- in fractiunea urmatoare de secunda il lovesc cu stanga spate (1m in spatele usii mele)
-- PRECIZEZ -- ca de cand totul era in perfecta ordine si pana la impact + cei 50-70m de piruete pana la oprire au trecut MAXIM 3 - 5 secunde, si astea pentru ca a durat sa se opreasca masina din inertie. De la frana si pana la impact hai sa zic ca au fost undeva la 1 - 1,5 secunde.
- nu am avut timp sa reactionez absolut in nici un fel - nici macar instinctul de-a duce mana in dreptul capului n-a functionat ! Ochiul a captat informatia, dar creierul n-a avut timp s-o proceseze complet - am vazut ce se intampla dar n-am avut timp sa reactionez in vreun fel. De asemenea nu-mi amintesc absolut de loc daca macar am luat piciorul de pe frana (pentru ca daca nu l-am luat degeaba am tras eu de volan, ca nu aveam cum s-o tin cu frana calcata - asa imi pare logic, dar dracu stie).
- impactul l-am simtit greu de descris in cuvinte ... in momentul in care am lovit, eu doar percepusem informatia fara sa am timp s-o constientizez. L-am simtit "rau" ... nu stiu cum sa spun ... ca pe cineva care imi face ceva de-o rautate fenomenala. Abia in momentul impactului am realizat ca "e pe bune", pana atunci eu tot nu credeam ca se poate intampla ceva.
- am constientizat ca am lovit cu capul, fara sa-mi pierd cunostinta. Eu nici pana in ziua de azi nu sunt sigur daca am lesinat scurt sau nu ... socul mi-l amintesc perfect - pe loc am fost 1000000% sigur ca nu mi-am pierdut cunostinta nici o clipa, dar de a doua zi am inceput sa realizez ca-mi lipsesc franturi ... ca de exemplu nu-mi amintesc ce-a fost imediat dupa lovitura. Masina s-a oprit la 50-70m (am dat si eu viteza la sport si stiu ce inseamna 50m) si logica imi spune ca s-a invartit de cateva ori foarte repede in jurul axei - doar ca eu nu-mi amintesc nici macar o rotatie.
- imediat dupa impact tin minte arsura de la cap si faptul ca masina s-a mai deplasat un sfert de secunda inainte din inertie. Motorul era oprit. Inauntru mirosea puternic a ars (de la cartusul pirotehnic de la airbaguri) si mi-a fost frica sa nu iau foc
- am realizat ca motorul e oprit si prima chestie care mi-a trecut prin cap a fost sa scot cheia din contact, de parca as fi oprit in parcare acasa.
- am tras de manerul usii mele ... usa nu s-a deschis si nu am inteles de ce. Am mai tras odata si-am realizat ca e posibil sa fie blocata. Totul inauntru imi dadea un sentiment de "normal" exceptand mirosul de ars.
- m-am intins si-am tras de manerul usii dreapta fata. S-a deschis normal.
- am iesit (la orizontala) din masina in fata unuia care se apropia saracul (eu eram oprit pe contrasens langa bordura, cu botul catre masinile care veneau de pe contrasens) cu 10km/h, si care probabil vazuse totul si chiar nu se astepta sa mai vada pe cineva iesind ... cred ca o sa tina minte ceva timp imaginea aia.
- cand m-am dat jos din masina nu simteam altceva decat arsura de la frunte. De asemenea eu n-am realizat ca mi-au sarit airbagurile ... cumva nu le-am vazut desi erau langa mine.
Asa arata masina in interior - eu n-am vazut airbagurile (bucata din cortina e taiata de cei de la asigurari - am luat-o amintire - chiar acolo cred ca am dat cu capul)
- in timp ce ieseam din masina ma minunam in sinea mea de faptul ca ies de acolo pe picioarele mele ... a fost tot ceea ce-mi trecea prin cap, dupa frica initiala ca iau foc. Am realizat ca scapasem dintr-o chestie teribila ... surprinzator am fost foarte cerebral (acum DUPA accident) si-am realizat pentru prima data ca am fost foarte aproape sa mor, chiar in timp ce ieseam din masina ... ieseam si ma minunam, ma minunam si ieseam. Repet - n-am avut centura si cumva era impamantenita in mine ideea ca airbagurile nu sar fara centura - probabil de-aia nici nu le-am observat.
- primul lucru pe care l-am facut afara, a fost sa ocolesc si sa vad partea stanga.
- asta am vazut (pozele astea sunt facute a doua zi la service):
- m-a cam luat prin surprindere peisajul si abia de atunci incolo am inceput sa constientizez cu adevarat din ce-am scapat ... impact fara centura la peste 120/h, la mai putin de 1m de usa mea.
- au inceput sa vina oamenii la mine, m-au intrebat daca sunt ok. Surprinzator, nimeni nu mi-a zis "unde te duceai inconstientule cu viteza aia", toti cei care vazusera mi-au spus ca era o solenta rosie care nu a oprit si-a facut stanga pe prima. Nu l-am atins pe cel cu solenta - imi imaginez ca a vazut destul de mult in oglinda, s-a speriat ca am murit - mai ales cand a vazut ca dau cu partea stanga, si-a fugit. Cumva nu-l condamn. Desi am senzatia ca legal i se putea imputa - vina pentru accident consider ca-mi apartine . Norocul pe care l-am avut poate fi egalat doar de prostia de care am dat dovada.
- in 2 minute a aparut un echipaj de politie ... m-au intrebat ce s-a intamplat, le-am explicat ca nu e implicata si-o a doua masina, ca nu sunt victime sau pagube materiale altele decat masina mea ... au vazut roata undeva pe langa copac si plin de resturi pe carosabil ... le-am spus ca am avut viteza ... cred ca si-au dat seama si singuri, m-au intrebat daca sunt sigur ca ma simt bine si daca vreau sa-mi cheme o ambulanta. Le-am spus ca sunt ok. Imi ardea fruntea - am crezut ca am sange (cald) pe frunte - am pus mana dar nu aveam nimic. M-am uitat in oglinda sa vad ce dracu ma arde - se rosise fruntea pe stanga dar nici pic de sange. Atunci am vazut airbagurile sarite in masina, si n-am inteles imediat cand naiba au sarit. Abia atunci am realizat ca lovitura aia "rea" fusese cu capul in airbag, nu in geam !
- am constatat ca incepe sa ma jeneze piciorul stang - fix sub genunchi (lovit de bord), dar fiindca ma tot invarteam ca titirezul pe acolo si era cald (piciorul)- nu pot spune ca ma durea.
- am mai observat ca sunt julit mai jos de cot la mana dreapta (nici acum nu-mi dau seama in ce ...)
- am facut un sumar :
cap (imi parea cea mai serioasa lovitura, dar a doua zi nu mai simteam nimic - aveam decat un semn pe vreo 5 cm, care acum mi-a trecut si ala)
picior stang (care incepea sa ma doara din ce in ce mai tare, dupa 1h ajungand chiar sa schioapat usor - si-am schiopatat usor vreo 3 zile - inca mai simt diferenta fata de dreptul cand ma las pe vine si se intinde pielea)
coaste partea stanga - nu le-am simtit initial, dar la 1h si-au facut simtite prezenta cand inspiram (inca ma mai doare usor de tot muschiul cand inspir adanc)
umarul stang (pe asta l-am depistat intamplator la vreo 3 zile, cand am lovit accidental cu umarul in ceva, si-am constatat ca ma doare putin)
gat (la vreo 3 ore am observat ca nu-l mai pot intoarce maxim catre stanga ... dupa ce venisem de la spital)
- intre timp am dat telefoane, a venit lumea (cand a venit mama am realizat si eu cu adevarat ce cretin am fost) si-au reusit sa ma sperie cu niste povesti cu oameni care mergeau si vorbeau - perfect constienti fiind, pentru ca la jumatate de ora sa cada din picioare si sa moara din cauza leziunilor interne.
- am zis ok - hai la spital ... mi-au luat tensiunea, mi-au pus mizeria aia la gat (foarte foarte incomoda), mi-au facut un antitetanos si m-au obligat sa stau intins pe targa.
- mi-au facut radiografii la gat, genunchi stang si coaste, am semnat ca refuz la bazin (bazinul parca nu fusese cu mine in masina - n-am simtit nici cea mai mica chestie in ciuda apasarilor repetate ale doctorului - pentru a stabili daca e cazul sa-mi mai faca si acolo sau nu) - rezultatele au fost ok.
De regula ma intind, dar vad ca acum chiar am exagerat - o sa mai urmeze un al 2-lea post in care am sa scriu ce-am facut cu casco.
Surprinzator (de fapt nu e surprinzator de loc - ca doar suntem romani) cum toata lumea ma tot intreba daca am casco - chiar nu m-am gandit atunci ... am avut cumva o mentalitate de american (singurul lucru pe care-l apreciez la ei) - am zis "bine ca am scapat" si-am ramas la "bine ca am scapat" ... am observat ca de regula ei asa gandesc intr-un accident ... masina e undeva sub 1% - oamenii sunt importanti.
La noi de regula zici "bine ca am scapat", dupa care imediat treci la "aoleo masina" sau "mai bine stateam eu acasa si nu faceam masina praf" sau chestii de-astea complet irelevante atunci cand ai un eveniment suficient de puternic incat sa te faca sa te gandesti cum ar fi fost daca pentru tine n-ar mai fi inceput niciodata urmatoarea zi, daca n-ai fi stiut ce s-a mai intamplat, ce-au mai facut cei apropiati ...
Oricum ... ca sa inchei ... eu am tras niste concluzii de aici, consider ca mi-am pus niste intrebari si mi-am dat niste raspunsuri.
Am invatat ceva, chiar daca "the hard way".
Am invatat ca la peste 100/h nu exista sofer, exista doar noroc. Si uneori exista si-o masina care te salveaza.
Teribilismele astea cu curse si liniute si viteza sunt idioate - induc o mentalitate care te poate ucide.
Poate nu orice om are inca o sansa.
Poate singura ta sansa este acum.
probabil daca aveam reuseam sa o "dau" pe camp),am sunat la 112 imediat cum am iesit din masina dar au venit greu rau de tot,pana si mama de la munca a ajuns inaintea lor,masina e cam praf,nu stiu daca o mai fac,bine barem ca nu a patit nimeni nimic,fiarele tot fiare sunt,Fi tu FERICIT ca esti intreg si stai acum de vorba cu noi,ca si eu stiu cum e sa treci prin asa ceva
